Lumina ce e pusă-n tine
Va lumina tot drumul împrejurul tău.
De vei cădea cu fața în țărână,
Îți scuturi praful cu o mână
Și iar pornești cu voie bună
Și cu credință-n Dumnezeu.

Lumina ce e pusă-n tine
Nu se va stinge așa ușor...
Tu nu te pierzi când încercarea vine,
Tu rabzi tăcut și prin suspine,
Aștepți pe Cel ce știi că vine
Ca să-ți aducă ajutor...

Lumina ce e pusă-n tine
E-un far și pentru ceilalți de pe drum.
Să nu te rătăcești luând o scurtătură,
Să fii lumina ce ei n-o avură,
Să fii exemplu și învățătură,
Să nu se piardă nicidecum

Lumina ce e pusă-n tine
Va arde ca buchete de făclii,
Va stinge dragostea de sine,
Dorințe ascunse și străine.
Îți vor rămâne dorurile bune
Și binecuvântări pe care încă nu le știi...

Lumina ce e pusă-n tine,
Ca o cetate așezată-n înălțimi,
O fortăreață să te ascunzi în vreme rece,
Un sprijin pân' ce războiul trece,
Zidită sus ca valurile să n-o înece,
Un soare cald în ale lumii 'ntunecimi...

Lumină ești și-ai răsărit din întuneric
Când te sileai să cauți bâjbâind,
Măcar că nu erai mult prea departe,
El în lumina Lui te-a învăluit,
El din lumina Lui cu drag împarte,
Pentru viața de aici, dar și pentru eternitate.